Bolile de piele – diagnostic si tratament

Bolile de piele sunt afectiuni care afecteaza pielea. Aceste boli pot provoca erupții cutanate, inflamații, mâncărimi sau alte modificări ale pielii. Unele afecțiuni ale pielii pot fi genetice, în timp ce factorii stilului de viață pot provoca altele. Tratamentul bolilor de piele poate include medicamente, creme sau unguente sau modificări ale stilului de viață.

Ce sunt bolile de piele?

Pielea este cel mai mare organ care acoperă și protejează corpul nostru.

Functiile pielii sunt:

de mentinere a lichidelor si de a preveni deshidratarea.
de organ de simt. Aceasta ne ajută să simțiți senzații, cum ar fi temperatura sau durerea.
de protectie impotriva bacteriilor, virușilor și altor cauze de infecție.
de stabilizare a temperaturii corpului.
de sintetizare a vitaminei D ca răspuns la expunerea la soare.

Bolile de piele includ toate afecțiunile care blocheaza, irită sau inflameaza pielea. Adesea, bolile de piele provoacă erupții cutanate sau alte modificări ale aspectului pielii.

Care sunt cele mai frecvente tipuri de boli de piele?

Unele boli ale pielii prezinta simptome minore, pe cand altele provoacă simptome severe.

Unele dintre cele mai frecvente boli ale pielii includ:

Acnee (foliculi blocați de piele care duc la acumularea de sebuum, bacterii și piele moartă în pori).
Alopecia areata (aparitia brusca a unor zone rotund-ovalare unde parul lipseste in totalitate, de obicei la nivelul pielii capului).
Dermatită atopică (piele uscată, cu mâncărime, care duce la umflare, crăpare sau descuamare).
Psoriazis (dermatoza inflamatorie cronica, determinat genetic, care apare pe un
teren predispozant, frecvent sub actiunea unor factori declansatori de mediu, caracterizat prin placi eritemato-scuamoase bine delimitate, cu localizarea topografica cea mai tipica pe coate, genunchi si scalp).
Fenomenul sau Boala Raynaud (aparitia vasospasmului in anumite regiuni ale mainii ca raspuns la frig sau stres emotional, care determina disconfort si modificari de culoare: paloare, cianoza, eritem sau o combinatie a acestora).
Rozacee (înroșire, piele groasă și coșuri, de obicei pe zona fetei)
Cancer de piele ( creștere necontrolată a celulelor anormale ale pielii.
Vitiligo (pete de piele cu pierderi pigmentare).

Boli rare de piele

Multe boli rare de piele sunt genetice, ceea ce înseamnă că sunt mostenite.

Unele boli rare de piele includ:

Prurigo actinic ( eruptie nodulara, papulara cu escoriatii, intens pruriginoasa cu durata mai lunga decat urticaria solara. Poate afecta orice zona expusa la soare).
Argiroza (modificări ale culorii pielii din cauza acumulării de argint în corp).
Cromhidroză (transpirație colorată).
Epidermoliza buloasă (o afecțiune a țesutului conjunctiv care provoacă piele fragilă,cu vezicule si care se rupe cu ușurință).
Ihtioza fetala (pete groase, dure sau plăci pe piele care sunt prezente la naștere).
Ihtioză lamelară (strat de piele ceros care dispare în primele câteva săptămâni de viață, lasand pielea cu aspect solzos si de culoare roșie).
Necrobioza lipoidica (erupție cutanată la nivelul picioarelor inferioare care se poate dezvolta în ulceratii, frecventa in randul persoanelor cu diabet).

Care sunt cauzele bolilor de piele?

Anumiți factori de stil de viață pot duce la dezvoltarea unei boli de piele. Condițiile de sănătate subiacente pot afecta pielea, de asemenea.

Cauzele comune ale bolilor de piele includ:

Bacteriile blocate la nivelul porilor sau foliculilor de par.
Afecțiuni ale tiroidei, rinichilor sau ale sistemul imunitar.
Contactul cu factorii declanșatori ai mediului, cum ar fi alergenii sau pielea altei persoane.
Factori genetici.
Ciuperci sau paraziți care trăiesc la nivelul pielii.
Medicamente, cum ar fi cele care tratează boala inflamatorie intestinală (BII).
Viruși.
Diabet.
Expunerea la radiatiile solare.

Care sunt simptomele bolilor de piele?

Simptomele bolilor de piele variază semnificativ, în funcție de afecțiunea pe care o aveți. Modificările pielii nu se datorează întotdeauna bolilor de piele. De exemplu, s-ar putea să va alegeti cu o veziculă dacă purtați pantofi nepotriviți. Cu toate acestea, atunci când apar modificări ale pielii fără o cauză cunoscută, acestea pot fi legate de o afecțiune de bază.

În general, bolile de piele pot provoca:

Pete decolorate pe piele (pigmentare anormală).
Piele uscata.
Răni deschise, leziuni sau ulcere.
Descuamare.
Erupții cutanate, posibil cu mâncărime sau durere.
Bubite roșii, albe sau pline de puroi.
Aspect de piele solzoasă sau aspră.

Cum este diagnosticată o boală de piele?

De obicei, medicul dermatolog poate diagnostica o boală de piele examinându-ți vizual pielea. Dacă examinarea pielii nu oferă răspunsuri clare, medicul poate utiliza si alte metode de examinare, precum:

Biopsia (îndepărtarea unei bucăți mici de piele pentru a fi examinată la microscop)
.Cultura de tesut (prelevarea unei mostre de piele pentru a testa bacterii, ciuperci sau viruși).
Test cutanat cu plasture (aplicarea unor cantități mici de substanțe pentru a testa eventualele reacții alergice).
Examinare cu lampa Wood (examinarea pielii sau parului cu ajutorul unei lampi care emite raze UVA).
Dermatoscopie (prin utilizarea unui dispozitiv portabil numit dermatoscop pentru a diagnostica leziunile pielii).
Citodiagnistic Tzanck ( examinarea lichidului dintr-un blister pentru a verifica dacă există herpes simplex sau herpes zoster.)

Ce este dermatoscopia?

Dermatoscopia (denumita si microscopie epiluminescentă sau microscopia suprafeței pielii) este o tehnică neinvazivă, in vivo, care a fost în mod tradițional utilă pentru evaluarea leziunilor cutanate suspecte.
Acest examen poate ajuta la identificarea leziunilor și la diferențierea leziunilor melanocitare de leziunile displazice, melanoamele sau cancerele de piele non-melanomice, cum ar fi carcinomul bazocelular sau carcinomul cu celule scuamoase.
Mai mult, in ultimii ani, utilizarea dermatoscopiei s-a extins pentru a include utilizarea in diagnosticarea afecțiunilor dermatologice, inclusiv dermatoza inflamatorie, dermatoza pigmentară, dermatoza infecțioasă și tulburările părului, scalpului și unghiilor.

Ce este un dermatoscop?

Examinarea se realizeaza cu ajutorul unui dermatoscop, care este un instrument cu o lentilă specială, conectată la un sistem de iluminare propriu, care amplifică de până la 10 ori alunița sau leziunea examinată. Dermatoscopul nu numai ca mărește leziunea analizată, dar permite vizualizarea și “sub piele”.
O lupa normala chiar și cu iluminare încorporată, nu poate permite vizualizarea dincolo de suprafața pielii din cauza reflectării și împrăștierii luminii din stratul cornos.

Un dermatoscop poate evalua structurile până la adâncimea dermului reticular și poate înregistra imagini pentru comparații viitoare.

Cum functioneaza un dermatoscop?

Principiul de bază al dermatoscopiei este transiluminarea unei leziuni pentru a o studia la o dimensiune marita in vederea observarii trăsăturile mai putin vizibile. O leziune minora pe o suprafață precum pielea poate fi reflectată, refractată, difractată și/sau absorbită. Proprietățile fizice ale pielii influențează aceste fenomene. O leziune de pe pielea uscată și solzoasă este doar reflectată, pe cand pielea netedă și mai uleioasa permite luminii să treacă prin ea, pentru a ajunge la dermul profund. Aplicarea unui gel de imersie (cum ar fi ulei mineral, parafină lichidă, gel cu ultrasunete sau soluții comerciale pe bază de alcool 70%) pe piele, in timpul examinarii îmbunătățește transluciditatea și vizibilitatea structurilor profunde subterane leziunii investigate.

Componentele esențiale ale unui dermatoscop includ:
1) un set de lentile acromatice cu mărire începând de la 10× până la 200× sau chiar mai mare.
2) un sistem de iluminare încorporat compus din lămpi cu halogen plasate în piesa portabilă.
3) o sursă de alimentare, cum ar fi baterii reîncărcabile sau înlocuibile sau acumulator in maner.

Cum se tratează bolile de piele?

Majoritatea bolilor de piele răspund bine la tratament. În funcție de afecțiune, un dermatolog (medic specializat în piele) poate recomanda:

Antibiotice.
Antihistaminice.
Refacerea pielii cu terapie laser.
Creme, unguente sau geluri cu medicamente.
Creme hidratante.
Medicamente orale.
Pastile, creme sau injecții cu steroizi.
Proceduri chirurgicale.

De asemenea, puteți reduce simptomele afecțiunilor pielii prin modificarea stilului de viață:

Evitați sau limitați consumul unor anumite alimente, cum ar fi zahărul sau lactatele, dacă medicul dumneavoastră vă sugerează acest lucru.
Gestionați nivelul de stres.
Se recomanda o igienă bună, inclusiv îngrijirea adecvată a pielii.
Evitați consumul excesiv de alcool și fumatul.

Prevenirea aparitiei bolilor de piele

Unele afectiuni de sănătate pot crește șansele de a dezvolta o boală de piele. Acestea sunt:

Diabetul. Persoanele cu diabet pot avea probleme cu vindecarea rănilor, în special la nivelul picioarelor.
Boala inflamatorie intestinală (BII). Unele medicamente pentru tratarea BII pot duce la probleme ale pielii, cum ar fi vitiligo sau eczeme.
Lupus. Această afecțiune cronică poate duce la inflamații și probleme ale pielii, cum ar fi erupții cutanate, răni sau pete cu aspect de solzi pe piele.

Modificările pielii pot fi și rezultatul sarcinii, stresului sau modificărilor hormonale. De exemplu, melasma este o boală comună a pielii care afectează mai ales femeile însărcinate. Afecțiuni precum alopecia areata, acneea, fenomenul Raynaud sau rozaceea se pot agrava atunci in conditii de stres ridicat..

Exista insa si boli de piele care nu pot fi prevenite. De exemplu, nu există nicio modalitate de a vă modifica mostenirea genetica sau de a preveni o tulburare autoimună.

Puteți lua măsuri pentru a evita bolile contagioase sau infecțioase ale pielii. Puteți preveni bolile contagioase ale pielii sau puteți reduce simptomele acestora dacă:

Bolile de piele revin de obicei după tratament?

Multe afecțiuni ale pielii sunt cronice (de lungă durată). Tratamentul poate reduce simptomele, dar poate fi necesar să continuați tratamentul cu medicamente sau alte tratamente pentru a menține simptomele la distanță.

Unele afecțiuni ale pielii dispar fără tratament. Este posibil să aveți și perioade de remisie (luni sau ani fără simptome).