No products in the cart.
9 Mituri Medicale: Totul despre bolile de inimă
La nivel global, bolile de inimă sunt cauza numărul unu de deces (17,9 milioane de decese în fiecare an). Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), în Statele Unite, o persoană moare la fiecare 36 de secunde din cauza bolilor cardiovasculare. Bolile de inimă reprezintă 1 din 4 decese în S.U.A.In continuare vom aborda câteva mituri persistente despre bolile de inimă.
Cuprins
Tinerii nu trebuie să-și facă griji cu privire la bolile de inimă
Este adevărat că este mai probabil ca bolile de inimă să afecteze persoanele cu vârsta peste 65 de ani, dar un procent de 04-10% dintre atacurile de cord apar la persoanele cu vârsta sub 45 de ani, în principal la bărbați. În plus, modul în care ne trăim viața cand suntem copii, adolescenți și adulți pune bazele sănătății inimii pe măsură ce îmbătrânim.
De exemplu, o dietă bogată în grăsimi trans și saturate sau fumatul de tutun crește încet riscul de boli de inimă pe măsură ce îmbătrânim. Schimbările aduse stilului de viață de astăzi construiesc fundația pentru o inimă mai sănătoasă în viața ulterioară.
În S.U.A. în ansamblu, mortalitatea in urma bolilor de inimă a scăzut lent începând cu anii 1970, deși aceasta tendința pare să piarda din avant. Cu toate acestea, în unele regiuni, rata decesului a crescut.
Un studiu care a investigat mortalitatea bolilor de inimă în diferite grupe de vârstă din SUA a constatat că „peste 50% din regiuni au avut creșteri ale mortalității prin boli de inimă din 2010 până în 2015 în rândul adulților cu vârsta cuprinsă între 35 și 64 de ani”.
Oamenii ar trebui să evite exercițiile fizice dacă au boli de inimă
Acesta este un mit. Exercițiile fizice ajută la întărirea mușchiului inimii și la îmbunătățirea fluxului sanguin în jurul corpului.
În august 2020, Societatea Europeană de Cardiologie a publicat linii directoare privind exercițiile fizice la pacienții cu boli cardiovasculare. Prof. Sanjay Sharma, care a fost implicat în crearea ghidurilor, explică:
„Șansa ca exercițiile să declanșeze un stop cardiac sau un atac de cord este extrem de scăzută.” Cu toate acestea, el adaugă și o notă de precauție: „Oamenii care sunt complet inactivi și cei cu boli de inimă avansate ar trebui să-și consulte medicul înainte de a se apuca de sport”.
Iau medicamente care scad colesterolul, ca să pot mânca orice îmi place
Unele medicamente, cum ar fi statinele, reduc nivelul de colesterol din sânge. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că o persoană care ia statine poate consuma alimente care conțin grăsimi saturate fara masura.
Colesterolul ajunge in corp fie din alimentele pe care le consumați, fie produs în ficat. Statinele blochează o enzimă din ficat care este necesară pentru producerea colesterolului, reducând nivelul general al colesterolului din sânge. Cu toate acestea, colesterolul ingerat poate ajunge în sânge.
Pe scurt, statinele pot depăși efectele adverse ale unei diete sărace, dar o dietă săracă va crește riscul apariției altor factori de risc independenți pentru boli de inimă, cum ar fi obezitatea, hipertensiunea și diabetul.
Bolile de inimă apar în familia mea, așa că nu pot face nimic pentru a le opri
Dacă membrii apropiați ai familiei au suferit boli de inimă, ar putea însemna că aveți un risc crescut. Cu toate acestea, nu este o regula definitva și există o serie de moduri de a reduce riscul, chiar și pentru persoanele cu susceptibilitate genetică.
Acestea includ o dietă sănătoasă, renunțarea la fumat, gestionarea tensiunii arteriale și exerciții fizice regulate.
De asemenea, este de remarcat faptul că, dacă bolile de inimă apar în familie, este posibil să nu fie un semn de susceptibilitate genetică. Familiile tind să împărtășească factori de stil de viață, cum ar fi dieta și obiceiurile de exerciții fizice, ambele putând influența riscul bolilor de inimă.
Vitaminele pot preveni bolile de inima
Deși majoritatea vitaminelor, luate în dozele recomandate, este puțin probabil să fie dăunătoare pentru sănătatea inimii, nu există dovezi că administrarea oricăror suplimente de vitamine poate reduce riscul de boli de inimă. Și cu siguranță nu pot înlocui o dietă sănătoasă și exercițiile fizice regulate.
De exemplu, o revizuire sistematică și o meta-analiză au căutat asocieri între suplimentele multivitamine și minerale și o serie de rezultate cardiovasculare, inclusiv boala coronariană și accidentul vascular cerebral.
Analiza, publicată în 2018, a luat date din 18 studii existente, inclusiv 2.019.862 de participanți.
Autorii au concluzionat că „suplimentele cu multivitamine și minerale nu îmbunătățesc rezultatele cardiovasculare în populația generală”.
Potrivit Victoriei Taylor, directorul de nutriție la British Heart Foundation: „Nu există scurtături atunci când vine vorba de nutriție – suplimentele nu sunt un înlocuitor pentru alimente sănătoase. Este posibil să vi se prescrie un supliment de vitamine sau minerale de către un profesionist din domeniul sănătății din alte motive, dar nu recomandăm oamenilor să ia multivitamine pentru a ajuta la prevenirea bolilor cardiace și circulatorii.”
Am fumat ani de zile, nu are rost să mă opresc acum
Acesta este un mit. Fumatul de tutun este o cauză majoră a bolilor de inimă. Imediat ce o persoană renunță la fumat, încep sa apara beneficiile pentru sănătate. Institutul Național pentru Îmbătrânire (SUA) scrie:
„Nu contează câți ani ai sau de cât timp fumezi, renunțarea la fumat în orice moment îți îmbunătățește sănătatea. Când renunți, este posibil să adaugi ani vieții tale, să respiri mai ușor, să ai mai multă energie și să economisești bani.”
De asemenea, ei explică că vei reduce riscul de atac de cord și accident vascular cerebral și vei avea o circulație mai bună.
Bolile de inima afecteaza cu adevarat doar barbatii
Acesta este un mit, deoarece boala cardiacă este principala cauză de deces atât la bărbați, cât și la femei. În 2017, în S.U.A., 24,2% dintre bărbați și 21,8% dintre femei au murit din cauza bolilor de inimă.
Cu toate acestea, când se adaugă accidente vasculare cerebrale, care au factori de risc similari, cifrele sunt și mai asemănătoare între bărbați și femei: 28,7% decese la bărbați și 28% la femei din cauza bolilor de inimă sau a unui accident vascular cerebral.
Este o concepție greșită comună că numai bărbații sunt afectați de boli de inimă. Este adevărat că bărbații tind să dezvolte boli cardiovasculare la o vârstă mai fragedă decât femeile și au un risc mai mare de apariție a bolilor coronariene. Cu toate acestea, femeile au un risc mai mare de accident vascular cerebral.
O lucrare explică: „Deși incidența [bolilor cardiovasculare] la femei este de obicei mai mică decât la bărbați, femeile au o mortalitate mai mare și un pronostic mai rău după evenimentele cardiovasculare acute”.
Stopul cardiac și atacul de cord sunt la fel
Infarcturile și stopurile cardiace nu sunt același lucru. Un atac de cord este o problemă de circulație. Apare atunci când artera coronară, care transportă sângele oxigenat către mușchii inimii, se blochează.
Un stop cardiac este o „problemă electrică”, în care inima încetează să pompeze sânge în in corp în mod eficient. Stopurile cardiace sunt adesea cauzate de un atac de cord.
În timpul unui atac de cord, este probabil ca o persoană să fie conștientă. În timpul unui stop cardiac, victimele sunt aproape întotdeauna inconștiențe. In ambele situatii este nevoie de interventia medicală de urgenta.
Persoanele cu boli de inima ar trebui să evite să mănânce toate grăsimile
O persoană cu boli cardiovasculare cu siguranță ar trebui să își reducă aportul de grăsimi saturate – care se găsesc în alimente precum untul, biscuiți, slănina și cârnați – și grăsimile parțial hidrogenate și trans, care se găsesc în alimente precum produse de patiserie, pizza congelată, și floricele de porumb la microunde.
Cu toate acestea, grăsimile nesaturate pot oferi beneficii. De exemplu, există unele dovezi că omega-3, care este o grăsime polinesaturată, ar putea proteja sănătatea inimii.
Asociația Americana de Inimă recomandă „ca toți adulții să mănânce pește (în special pește gras) de cel puțin 2 ori pe săptămână. Peștele este o sursă bună de proteine și are un conținut scăzut de grăsimi saturate. Peștele, în special speciile uleioase precum macroul, păstrăvul de lac, heringul, sardinele, tonul alb și somonul, furnizează cantități semnificative din cele două tipuri de acizi grași omega-3 care s-au dovedit a fi cardioprotectori – acidul eicosapentaenoic și acidul docosahexaenoic.
De asemenea, ei recomandă consumul de acizi grași omega-3 derivați din plante. Acestea pot fi găsite în tofu și în alte forme de boabe de soia; nuci, seminte de in si uleiurile acestora și in uleiul de canola.
Bolile de inima sunt frecvente, dar nu sunt inevitabile. Există schimbări ale stilului de viață pe care le putem implementa cu toții pentru a reduce riscul de a dezvolta probleme cardiovasculare, indiferent de vârsta noastră.
